top
Cetatea "Rabsonne"


Pariurile cristaline, stancile abrupte si padurile dense, ce inconjoara comuna Praid, ascund ramasitele unei aºezari vechi, care se presupune ca a fost construit pentru a da salas unei garnizoane, care a avut sarcina de a apara cetatea Rabsonne.

Cetatea Rabsonne (aflata la 13 km de centrul Praidului, pe drumul spre Gheorgheni) - desi ruinele cetatii nu au fost prea bine conservate, cadrul natural de aici va ofera o priveliste de neuitat, traseul este marcat si usor accesibil, acum fiind drum forestier pana la poalele dealului unde se afla inainte resedinta mamei lui Dracula despre care exista si o frumoasa legenda.

Extrase din Orban Balazs, etnograf maghiar (scrise aproximativ pe la 1890):

Mergem in sus, pe valea Tarnavei Mici. Dupa o plimbare de jumatate de ora, iesim pe muntii inalti din partea dreapta (de Nord) a vaii.
Trecand peste creasta acestui lant muntos ce delimiteaza valea, se ridica un superb conglomerat : un varf pitoresc al carui unghi vestic este curmat pe verticala, iar varful este brodat cu stanci de forme deosebite – asa cum se vede si in imaginea alaturata. Acest munte este deosebit de intersant , de poetic chiar, din mai multe puncte de vedere mai ales daca amintim faptul ca aici, in varf, era odata Cetatea Rabsonne (Cetatea d-nei Rabson), una dintre cele mai interesante cetati ale zonei.

Aici, pe acest varf aproape de neatins, in inaltimi ametitoare, statea candva Cetatea d-nei Rabson despre ale carui ruine vom vorbi intai, urmand sa va prezentam apoi, pe scurt, legenda cetatii.
Aceasta cetate avea forma unui ou alungit. Dincolo de partea vestica, rotunjita, peretele de stanca – datorita formelor deosebite si periculoase - este de nepatruns atat de jos in sus cat si invers.

Natura a avut parca grija ca – alaturi de zidurile de protectie ridicate – cetatea sa mai fie protejata de un zid natural ce se ridica pe verticala. Pe aceasta stanca se gaseste pestera de locuit a unui dement cautator de comori : o grota de marimea unei camere. Acolo se gaseste patul decupat din stanca, cuptorul, acolo sunt si sculele cu care scurma stanca dura de zeci de ani . Se spune ca traia acolo de mai multe decenii si ca, de-a lungul timpului, a sapat chiar doua galerii ( ptr ca a fost candva miner ) sub cetate : una din galerii este mai lunga ptr ca el urmarea, de fapt, sa sape pana dedesubtul fantanii ce se gaseste in punctul central al cetatii – acolo unde ar fi ascunsa comoara misterioasa a d-nei Rabson. Dupa credinta lui si-a poporului comoara e formata din lingouri mari de aur, tigri din aur cu ochi din pietre pretioase, butoaie mari de aur pline cu galbeni stralucitori, iar pivnita ce adaposteste intreaga comoara e luminata de stralucirea a trei diamante de marimea cate unui cap, diamante ce atarna pe trei lanturi groase de aur.

Aceasta comoara fabuloasa isi dorea batranul sa o gaseasca neprecupetind nici un efort si sacrificandu-si nu doar averea, dar si tineretea si sanatatea.
Legenda spune ca d-na Rabson a folosit puteri necurate pentru construirea cetatii: un cocos si-o pisica fermecate i-ar fi carat materialele de construit pana sus pe culme. Numai asa se poate explica, zice legenda, cum a fost posibila o astfel de constructie pe un varf atat de vertical.

D-na Rabson e considerata de legenda ca fiind regina a vrajitoarelor si deosebit de sireata, ea pacalindu-l chiar si pe diavol atunci cand si-a targuit de la acesta un drum ce-a costat-o un munte de aur si-o vale plina de arginti. Pe-acest drum mergea atat de repede cu caii-i nazdravani incat daca era inca in cetate cand incepeau sa bata clopotele la Turda, era deja si ea in biserica pe cand inceta bataia clopotelor. Odata, cand in aceasta goana vizitiul d-nei Rabson si-a pierdut palaria si-a vrut sa coboare sa si-o ridice, ea i-ar fi spus: ,,Cobori fara folos – i-a zis ea – ptr ca suntem deja la 5 ore de mers de palaria ta.”

Diavolul i-a tot cerut d-nei Rabson plata promisa pentru drumul construit. Aceasta l-a tot amanat si amagit pe diavol multi ani de zile purtandu-l cu vorba si folosindu-se in timp de drumul ei. Dar cand in final si diavolul si-a pierdut rabdarea si-a refuzat sa mai astepte, d-na Rabson si-a indoit frumoasele-si degete de la mana-i micuta si-si aseza o moneda de aur pe varful degetelor indoite si-o moneda de argint in palma cealalta spunanad diavolului : Iata-ti varful cu aur si valea de argint pline. Diavolul pacalit pleca furios si darama drumul fermecat ale carui ruine exista si azi.

 
top