top
Lacul Rosu

Este un lac de baraj natural, care s-a format in anul 1837. Datorita precipitatiilor atmosferice abundente, mari suprafete de teren de pe coasta nord-vestica a muntelui Ghilcos s-au prabusit, alunecand pe stratul de argila, inchizand valea Verescheului, unde au confluenta mai multe parauri cu debit semnificativ. Oglinda apei este strapunsa de trunchiurile de brazi, care sunt ramasitele padurii inundate de lac. Altitudinea luciului apei este 983 m.



Locatie
In Muntii Hasmas la altitudinea medie de 980, intr-o zona deosebit de pitoreasca se gaseste cel mai tanar lac natural din tara noastra. Suprafata lacului este de 12,6 ha, adancimea maxima de 10,5 m. Localitatea se gaseste pe marginea DN 12C, in valea paraului Bicazului, la distanta de 29 km de Gheorgheni, 33 km de orasul Bicaz.

Este una din cele mai pitoresti statiuni balneo-climaterice din tara. O particularitate deosebita reprezinta lacul in sine - padurea de odinioara, care s-a conservat partial si care se zareste prin apa lacului. Cheile Bicazului, o alta atractie deosebita este literalmente la un pas - incepe in locul unde muntele a obturat valea, dand nastere la lac.

Lacul Rosu (Ghilcos), lac de baraj natural, este in forma de "L", adanc de 10 m (adancimea maxima de 10,5 m), avand o suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m. Lacul s-a format relativ recent, in vara anului 1837. Atunci s-a intamplat ca in urma poilor abundente marea cantitate de moloz stancos de pe versatul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat, blocand drumul Paraului Bicajel. Apa s-a acumulat formand un lac de baraj natural. Vraja deosebita este amplificata de multimea trunchiurilor goale ale brazilor de odinioara, care ies din apa strapungand imaginea Micului Suhard reflecatat in oglinda lacului.

Numele de Lacul Rosu provine de la gresia rosie tertiara, usor dezagreagabila transportata de Paraul Rosu, care a vopsit in rosu imprejurmile pana la lac. Lacul, din pacate, este periclitat de marea cantitate de aluviuni transportata de paraurile afluente (Rosu, Licas, Oii, Huhard si Ghilcos.

Denumirea lacului atat in limba romana cat si in cea maghiara, provine ori de la muntele Ghilcos (Ucigasul) ori de la paraul Rosu (Verescheu). Astfel in 1864 apare sub denumirea Lacul Pietrii Rosii, mai tarziu a fost denumit Lacul Ucigas precum si Taul Ghilcos. Din 1936 este denumit oficial Lacul Rosu. Vechea denumire ungureasca pentru lac a fost Veres-to (Lacul Rosu), sub forma Gyilkos-to (Lacul Ghilcos) apare prima data in descrierea lui Orban Balazs. Locuri ucigase dupa localnici sunt cele greu accesibile, obositoare. Denumirea muntelui Ghilcos apare de prima data in 1773 ca teren al contelui Lazar. deci este mult mai veche decat toponimul de Lacul Ghilcos. Una dintre legendele populare face legatura intre „ucigas" si ,,rosu", povestindu-ne ca la prabusirea muntelui respectiv la formarea lacului, a fost inmormantat o turma de oi cu ciobani si caini, timp indelungat apa lacului a fost rosie de la sangele lor. 0 alta legenda ne povesteste ca o frumoasa fata a fost rapita din targ de un haiduc si adusa intre stancile Suhardului Mic. Faia a cerut ajutor duhului muntelui. Duhul a ascultat fata si a ajutat-o sa iasa dintre stanci.. Haiducul s-a speriat si a dat cu o bata in stanci, care au inceput sa prabuseasca si au ingropat totul din vale inchizand si valea.

Dimensiunile initiale ale lacului nu sunt cunoscute, datorita faptului ca unele parti din mal erau inaccesibile. Dimensiunile lacului dupa masuratorile lui Csiki Karoly (1987) sunt urmatoarele: perimetrul 2830 m, aria 114676 m 2 , volumul apei acumulate: 587503 m3, adancimea maxima la extremitatea din aval: 9,7 m. Paraurile ce alimenteaza lacul, aduc 1-1,5 m 3 apa pe secunda in lac.

Forma lacului seamana cu litera L si are doua braturi: bratul din Valea Oii avand lungimea de 900 m, iar bratul din Valea Suhardului 438 m. Viata lacurilor din pacate este relativ scurta, in aceasta privinta nici Lacul Rosu nu este o exceptie in disparitia lacului, un rol important are colmatarea bazinului lacului cu aluviuni. Cu ocazia ploilor torentiale, mari cantitati de aluviuni ajung in lac. Lacul este alimentat de 4 paraie mari: Verescheul, Licosul, Suhardul si Valea bii si inca 12 cursuri de apa temporare.

In amonte de Lacul Rosu se mai afla doua bazine artificiale, prevazute cu deversor de beton avand destinatia de a impiedica colmatarea lacului cu aluviuni. Cel mai mare se afla pe paraul Verescheu (Rosu), iar cel mai mic pe valea paraului Oii.

 
top